Cum e să profesezi ca terapeut în timpul unei epidemii

Isteria Coronavirus, o boală mult mai dăunătoare și galopantă decât virusul în sine, a luat amploare, ajungând să altereze ritmul nostru normal de muncă și conviețuire. Cum se împacă meseria mea cu ideea unei epidemii? Carantină? Izolare la domiciliu etc? Cum mă simt eu legat de Corona sau orice altă situație similară?

În primul rând trebuie onorată decizia beneficiarului. De cele mai multe ori nu ești chemat. Ce se întâmplă însă atunci când ești chemat? Sunt o serie de lucruri pe care trebuie să le iei în considerare ca terapeut. În primul rând, cine mă cheamă, mă cheamă pentru că înțelege starea actuală a epidemiei și își permite să facă asta, sau pentru că este un ignorant? Ce măsuri este gata să ia ca să faciliteze lucrul împreună atât pentru protecția lui cât și a mea. Până la urmă e vorba de o meserie ce implică contact direct, fizic. Masca nu mai ajută. În al doilea rând, eu îmi voi permite sau nu, să vizitez altă locuință odată ce am fost la el?

Totul ține de a înțelege foarte bine situația prezentă. Situația Coronavirus este în felul următor. Este o boală cu șanse de vindecare foarte mari. Este o boală cu simptome ușoare, agravabilă doar în prezența unor particularități medicale sau biologice. Este o boală cu ritm de răspândire redus raportat la densitatea populației din zonele unde a erupt. Este o boală necunoscută, fără istoric, a cărui ritm de evoluție, cronicizare sau ramificare în alte subboli ne este străin.

Acest ultim aspect menționat, este cel care crează întreaga panică Corona. Omenirea va fi veșnic mai speriată de ceva ce nu cunoaște, de ceva ireal, decât de ceva primejdios dar cunoscut, real.

Decizia pe care am luat-o eu în aceasta situație este să am în primul rând grijă de mine. Să îmi mențin igenia cu atenție sporită, să am o alimentație potrivită, să mă odihnesc îndeajuns, să mă protejez termic, să îmi mențin starea emoțională optimistă și stabilă. În acest fel eu garantez funcționarea optimă a sistemului meu imunitar.

Legat însă de beneficiari, am ales să continui să onorez tratamentele. Statutul de purtător de boală nu poate fi regulat altfel decât prin izolare la domiciliu. Odată ce ești pe drum spre beneficiar, poti deveni purtator indiferent dacă înainte ai mai vizitat sau nu pe altcineva. Dacă acest lucru este asumat de beneficiar atunci nu există motiv pentru care să nu prestez serviciul.

Strict în cazul de față nu mă îngrijorez. Nu doar în această meserie, ci în viață, porți și manifești patogeni în continuu. Chiar și sănătos. Mai important este să avem grijă de noi înșine prin imunitatea și starea spirituală forte decât să ne luptăm cu un patogen. Patogenul mereu va cucerii pământul. E în natura lui. Nu înseamna că trebuie să îl și manifestăm în corpul nostru.

Singurul motiv pentru care te lupți cu un patogen este când redă simptome grave, epuizante și puternic debilitante sau cu mortalitate rapidă. O faci numai pentru a îl încetini. Nu îl vei elimina niciodată. Îl încetinești pentru a cumpăra timp pentru găsirea unui antidot pe care îl administrezi. Chiar și după administrare, nu ai învins, patogenul e încă acolo. După zeci de ani de administrare, se poate numi că omul a devenit imun la acel patogen. Nu este cazul Coronei. Corpul este perfect capabili să creeze anticorpi specifici încă de la primul contact. Este exact ca la o răceală. Răcești doar când ești vulnerabil. În rest ești sănătos.

Dar poate sunt și alte motive pentru care se fac atâtea eforturi de a opri lumea în loc.... Pentru eficientizarea combaterii Coronavirus? Nu are logică sau fundament medical.